Românii îl sărbătoresc pe Sfântul Apostol Andrei în fiecare an pe 30 noiembrie. Din 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a stabilit ca această zi să fie marcată cu cruce roșie în calendarul religios. Descoperă cine este Sfântul Andrei și care este motivul pentru care este considerat ocrotitorul românilor.
Cine este Sfântul Andrei
Sfântul Apostol Andrei, împreună cu fratele său, Sfântul Apostol Petru, era fiul lui Iona, un pescar modest din Galileea. Cei doi au trăit din pescuit până când l-au întâlnit pe Sfântul Ioan Botezătorul, care predica în pustiul Iordanului și anunța venirea Mesia. Fiind martor la botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului, Sfântul Andrei l-a auzit pe Sfântul Ioan Botezătorul proclamând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel care ridică păcatul lumii”.
Chemarea lui Andrei la apostolie a avut loc ulterior. Conform Sfântului Apostol și Evanghelist Matei, Iisus, mergând pe lângă Marea Galileii, i-a văzut pe Simon, numit Petru, și pe fratele său Andrei, care aruncau mreaja în mare, fiind pescari. Atunci le-a spus: „Veniți după Mine și vă voi face pescari de oameni.” Imediat, ei au lăsat mrejele și L-au urmat. Andrei este cunoscut ca „cel dintâi chemat” la apostolie. El L-a însoțit pe Iisus Hristos prin Țara Sfântă, fiind martor la minunile făcute de Mântuitor și învățând din învățăturile Lui.
Citeste si: Pensionari pot primi ajutor in decembrie. De ce suma e vorba
Sfântul Andrei a suferit alături de ceilalți apostoli, fiind martor la chinurile și umilințele la care Iudeii L-au supus pe Iisus. Împreună cu ceilalți apostoli, el s-a convins de Învierea Mântuitorului, văzându-L atât în prima zi a Învierii, cât și după opt zile, și mai târziu în Galileea, când Iisus le-a dat porunca de a predica Evanghelia tuturor neamurilor.
Cine este Sfântul Andrei – denumit și ocrotitorul românilor
Sfântul Apostol Andrei a început să predice Evanghelia în Asia Mică, iar apoi a ajuns în regiunile dintre Dunăre și Marea Neagră, unde i-a creștinat pe strămoșii noștri geto-daci. Datorită acestei misiuni, el este considerat protectorul neamului românesc, iar în această zi suntem chemați să-i aducem cinstire. Este momentul să ne închinăm lui Andrei și să rostim o rugăciune în semn de recunoștință pentru ocrotirea pe care o aduce poporului nostru.
- „Pe propovăduitorul credinței la geto-daci și slujitor al Cuvântului, pe Andrei cel dintâi chemat să-l lăudăm, că pe strămoșii noștri i-a adus la cunoștința lui Hristos, crucea în mâini ținând și izbăvind din înșelăciunea vrăjmașului sufletele lor, pe care le-a adus la Dumnezeu ca dar bine primit. Pe acesta, toți românii să-l lăudăm și să-l cinstim, ca să se roage neîncetat lui Hristos Dumnezeu, ca să ne ferească de toată răutatea și să mântuiască sufletele noastre”
Ca și ceilalți apostoli, Sfântul Andrei a călătorit mult pentru a răspândi cuvântul lui Dumnezeu, motiv pentru care este considerat patron spiritual în mai multe țări. De exemplu, Scoția are crucea Sfântului Andrei pe drapelul său, iar Spania, Grecia și Rusia îl consideră un important creștinător al popoarelor lor. În plus, Sfântul Andrei este patron spiritual al mai multor orașe din Italia, Franța, Belgia și Grecia.
Crucea Sfântului Andrei
Crucea Sfântului Andrei are forma unui X și simbolizează umilința, suferința și martiriul în credința creștină. Conform tradiției, după primirea Sfântului Duh, Sfântul Apostol Andrei a propovăduit în Bitinia și în regiunile de pe coasta Mării Negre, dar a ajuns și în Cherson și Rusia. De-a lungul vieții sale, el a răspândit cuvântul lui Dumnezeu în Sciția cea Mare, Sciția Mică (Dobrogea), în Sinopi și în Miotia, iar în final s-a întors în Tracia, unde și-a găsit sfârșitul în orașul Patras.
Citeste si: Black Friday 2024 Reduceri uriase. Televizoare ieftine
Sfântul Andrei a fost condamnat la moarte prin răstignire, însă, conform tradiției, el a considerat că nu este vrednic să fie răstignit în același mod ca Domnul său. Astfel, a cerut ca răstignirea să se facă pe o cruce de formă diferită. Drept urmare, el a fost răstignit pe o cruce în formă de X, simbolizând astfel umilința și sacrificiul său.
Sfântul Andrei a fost răstignit, în orașul Patras, lângă Corint, pe o cruce în forma de X (Crux decussata), căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei”, scrie crestinortodox.ro
Tradiții populare de Sfântul Andrei
Românii păstrează o tradiție frumoasă pentru noaptea de Sfântul Andrei, care își are rădăcinile încă din timpul daciilor. Având în vedere că tradițiile poporului român sunt pline de mister și simbolism, este important să le cunoaștem și să le împărtășim mai departe, în special copiilor. Ziua de 30 noiembrie, dedicată Sfântului Andrei, este cunoscută și sub denumirea de „Ziua lupului” sau „Gadinetul șchiop”. Lupul avea un rol simbolic important pentru daci, iar steagul lor chiar îl înfățișa pe acest animal mitologic, cu cap de lup. Se credea că în această zi lupul devine mai viclean și mai agil, capabil să își îndoaie gâtul rigid, iar nimic nu poate scăpa din fața lui. De aici provine credința că „își vede lupul coada”.
- De Sfântul Andrei, oamenii obișnuiau să nu muncească în gospodărie pentru a nu atrage pericolul asupra vitelor, deoarece lupii ar fi putut atacă animalele. Pericolul nu se limita doar la vite, ci și la oameni, în special cei care îndrăzneau să plece la drum în această zi, când, conform tradiției, lupăria era activă.
- Tot din cauza lupilor nu se mătură toată ziua, nu se dă gunoiul afară, nu se rânesc grajdurile, nu se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană şi nu se dă nimic cu împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia. Totuşi, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta, căci peste cele hotărâte de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece. În acea noapte vorbesc toate animalele, dar cine le ascultă ce spun, moare.
- La miezul nopţii de Sf. Andrei se deschid cerurile.
- De Sfântul Andrei se spune că ies strigoii În credinţele poporului român de pretutindeni, în noaptea de Sf. Andrei, pe 29 noiembrie, ies sau umblă strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale morţilor, care nu ajung în lumea de „dincolo” după înmormântare, sau refuză să se mai întoarcă „acolo” după ce îşi vizitează rudele, la marile sărbători calendaristice.
- Strigoii devin foarte periculoşi pentru cei vii: iau viaţa rudelor apropiate, aduc boli, grindină şi alte suferinţe. După relele provocate şi locul unde activează, ei pot fi de apă şi de uscat, de vite şi de stupi, de ploi şi de foc. Ei călătoresc pe Pământ şi pe ape, strigând şi miorlăind, călare pe meliță, pe coadă de mătură, pe butoi sau în butoi.
Citeste stirea:
Cine este Sfantul Andrei si de ce este ocrotitorul romanilor
