Toate pensiile aflate în plată sunt recalculate pentru restabilirea vechimii în muncă, ținând cont inclusiv de anumite studii. La stabilirea vechimii se ține cont de trei aspecte, extrem de importante.
În cadrul noului sistem de calcul al pensiei, sunt luate în considerare trei aspecte esențiale: perioada de contributivitate, punctele de stabilitate și perioadele necontributive. Perioadele necontributive sunt acele intervale de timp asimilate vechimii, dar pentru care nu s-au plătit contribuții la sistemul public de pensii.
Legea nr. 360 din 29 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial spre finalul anului trecut, stipulează că pensia se calculează pe baza „numărului total de puncte realizat – suma punctajelor anuale aferente perioadelor de stagiu de cotizare realizat, perioadelor asimilate, perioadelor necontributive, stagiului potențial și a numărului de puncte de stabilitate”.
Perioadele necontributive sunt recunoscute ca vechime în muncă sau stagiu de cotizare în baza unor acte normative specifice, care se aplică anumitor categorii de persoane. Acestea sunt perioade în care nu exista obligația plății contribuțiilor de asigurări sociale, dacă persoana respectivă era asigurată în sistemul public.
Noile prevederi aduc claritate în procesul de calcul al pensiilor, asigurând că toate perioadele relevante sunt luate în considerare pentru determinarea pensiei finale.
Pentru perioada de contributivitate, cuantumul pensiei este determinat prin înmulțirea numărului total de puncte realizate de asigurat cu valoarea punctului de referință (VPR).
Valoarea punctului de referință (VPR) este calculată ca raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a legii și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzut de legislația anterioară, care este de 25.
La momentul intrării în vigoare, valoarea punctului de referință este de 81 lei. Aceasta valoare va fi indexată anual în luna ianuarie, ținând cont de rata inflației, plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.
Aceste modificări aduc un plus de transparență și predictibilitate în determinarea pensiilor, asigurând că valoarea acestora reflectă atât contribuțiile efectuate de-a lungul carierei, cât și evoluția economică generală.
Perioada de necontributivitate este considerată vechime în muncă chiar dacă nu s-au plătit contribuții la sistemul de pensii. Aceasta include perioadele asimilate, cum ar fi serviciul militar, cursurile de zi ale unei facultăți sau masterat recunoscute de statul român, șomajul, concediul de creștere a copilului de până la 2 ani sau concediul pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă sau boli profesionale.
"Pentru aceste perioade asimilate vechimii – stagiul militar, facultatea la zi, șomajul etc. – pentru fiecare an se acordă 0,25 puncte," a declarat Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii.
Aceste reglementări permit ca perioadele în care persoanele nu au contribuit direct la sistemul de pensii să fie totuși recunoscute și să contribuie la calculul pensiei finale. Astfel, se asigură că diversele situații de viață, precum educația sau serviciul militar, sunt reflectate în mod corespunzător în beneficiile de pensie.
Astfel, o persoană care a efectuat stagiul militar de 6 luni, facultatea de 5 ani și a fost în șomaj 6 luni va primi un punctaj de 1,5.
Numărul total de puncte realizat de un asigurat este calculat prin însumarea punctajelor anuale, inclusiv cele aferente perioadelor de necontributivitate, și a punctelor de stabilitate.
Punctajul anual al asiguratului se determină împărțind la 12 suma punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.
Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani, se acordă un număr de puncte de stabilitate, după cum urmează:
Aceste măsuri au fost introduse pentru a recompensa contribuțiile pe termen lung și pentru a reflecta în mod echitabil eforturile susținute ale asiguraților pe parcursul carierei lor. Astfel, sistemul de pensii devine mai corect și mai transparent, asigurând un venit adecvat pentru toți beneficiarii.
Potrivit Codului muncii din 2024, sporul de vechime în muncă pentru personalul din sectorul bugetar este reglementat de Legea nr. 153/2017. Acesta se calculează pe baza unor tranșe de vechime și cote procentuale din salariul de bază, după cum urmează:
Pentru angajații din companiile private, tranșele și cotele de plată ale sporului de vechime nu sunt reglementate strict de lege, ci sunt stabilite în interiorul fiecărei companii. Acestea pot varia semnificativ de la o firmă la alta, în funcție de politica internă și de acordurile colective de muncă.
În anul 2024, vârsta standard de pensionare în România este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Cu toate acestea, începând cu 1 ianuarie 2024, femeile au opțiunea de a se pensiona la vârsta de 65 de ani, similar cu bărbații.
Vârsta de pensionare pentru femei va crește gradual de la 63 de ani la 65 de ani până în 2035, conform planului de creștere progresivă.
Aceste reglementări asigură că ambele sexe au oportunitatea de a contribui și beneficia în mod echitabil de sistemul de pensii, adaptându-se în același timp la schimbările demografice și economice.
Citeste si: Accident Feroviar în Pitești: Un Tren a Lovit un Autoturism, Fără Victime
Daca esti in cautarea unei idei de afaceri sau a unei metode de facut bani online poti accesa site ul adevarulcuiros.ro aici gasesti explicate pas cu pas cele mai bune si profitabile metode de facut bani online. Descopera cum sa faci bani rapid fara investitii sau pune banii sa munceasca pentru tine cu investitiile la bursa, cumparand actiuni la diverse companii care platesc dividende trimestriale.