NoutățileZilei.ro

Conform prevederilor din articolul 963 al Codului Civil, ordinea succesiunii legale se stabilește în funcție de următorii moștenitori: soțul supraviețuitor și rudele defunctului, inclusiv descendenții, ascendenții și colateralii acestuia, în funcție de circumstanțe.

Descendenții și ascendenții sunt considerați moștenitori indiferent de gradul de rudenie cu defunctul. Drepturile colateralilor se extind până la gradul al patrulea inclusiv. În absența unor moștenitori legali sau testamentari, patrimoniul defunctului revine comunei, orașului sau municipiului, după caz.

În ceea ce privește moștenirea testamentară, legea stabilește deja beneficiarul care va primi averea, banii și bunurile strânse de persoana decedată pe parcursul vieții sale. Această situație simplifică procedura succesorala întrucât voința expresă a defunctului, așa cum este precizată în testament, prevalează.

Cine sunt colateralii care au dreptul la averea defunctului

Colateralii, reprezentând rudele care au dreptul la moștenirea defunctului, sunt structurați în ordinea succedării. În primul rând, cei din clasa întâi au prioritate, incluzând descendenții (copiii defunctului și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit).

Clasa a doua cuprinde ascendenții privilegiați (tatăl și mama defunctului) și colateralii privilegiați (frații și surorile defunctului, precum și descendenții acestora, până la al patrulea grad inclusiv, în raport cu defunctul).

Potrivit Codului Civil, clasa a treia include ascendenții ordinari, referindu-se la rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepția părinților persoanei decedate.

În clasa a patra sunt colateralii ordinari, adică rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, cu excepția colateralilor privilegiați.

Conform dinstrada.ro, în situația în care rudele defunctului din clasa cea mai apropiată nu pot obține întreaga moștenire prin dezmoștenire, partea rămasă se atribuie rudelor din clasa subsecventă care îndeplinesc condițiile pentru a primi averea.

În cadrul fiecărei clase, rudele de gradul cel mai apropiat față de defunct excluzând rudele de grad mai îndepărtat, cu excepția cazurilor în care legea dispune altfel. Între rudele din aceeași clasă și de același grad, moștenirea se împarte în mod egal, în absența unei dispoziții legale contrare.

Care este cota soțului supraviețuitor în cazul unei moșteniri

Soțul supraviețuitor poate moșteni averea soțului decedat doar în cazul în care la data deschiderii moștenirii nu există o hotărâre de divorț definitivă. El este chemat la moștenire în competiție cu oricare dintre clasele de moștenitori legali. Cota soțului supraviețuitor în cazul unei moșteniri este determinată astfel:

• Un sfert din moștenire, dacă concurează cu descendenții defunctului.
• O treime din moștenire, dacă concurează atât cu ascendenți privilegiați, cât și cu colaterali privilegiați ai defunctului.
• O jumătate din moștenire, dacă concurează fie numai cu ascendenți privilegiați, fie numai cu colaterali privilegiați ai defunctului.
• Trei sferturi din moștenire, dacă concurează fie cu ascendenți ordinari, fie cu colaterali ordinari ai defunctului.

Dacă cei doi soți nu au avut copii, iar părinții defunctului nu se mai află în viață, atunci soțul supraviețuitor poate moșteni totul, dacă defunctul a lăsat acest aspect prin intermediul unui testament.